Deja binecunoscutul om de afaceri si genetician, Craig Venter, a adus la cunostinta opiniei publice faptul ca echipa sa de cercetatori a resusit sa creeze in laborator o bacterie artificiala, un prim mare pas spre crearea vietii artificiale in laborator. Dupa numai cateva luni de la anuntul facut ca a reusit crearea primei forme de viata artificiala , recreand genomul bacteriei Mycoplasma Genitalium, Craig Venter isi publica acum reteta pentru viata artificiala. Intr-un raport dat publicitatii, echipa doctorului Venter descrie o metoda care ar putea permite oamenilor de stiinta sa genereze bucati de genom sintetic mult mai mari decat se credea ca se pot crea pana acum. Dar sa refacem pasii cercetarii! Echipa doctorului Venter a inceput de la observarea foarte atenta a codului genetic a unui organism natural: bacteria Mycoplasma Genitalium, care traieste in sistemul genital al barbatilor si femeilor. Tinand cont de faptul ca genomul este de fapt un fel de soft viu, oamenii de stiinta au decriptat mai intai genomul bacteriei pentru ca apoi sa treaca la crearea in laborator a unor fragmente sintetice de ADN cu scopul de a le asambla in 101 ‘casete’, fiecare caseta constand in 5.000 pana la 7.000 de perechi de ‘litere’ ale codului genetic. La inceput echipa a incercat sa faca o copie a genomului bacteriei, dar in curand au ajuns sa-si dea seama ca genomul poate fi creat prin asamblarea casetelor de informatii genetice. Astfel, au conceput un sistem de asamblare pe cinci trepte care sa respecte ordinea care poate fi gasita in bacteria naturala si care sa mearga de la simplu la complex pentru a crea incet-incet intreaga structura a genomului Mycoplasma Genitalium, a carei structura ADN are 582,970 de litere. Descoperirile doctorului Venter au pus permanent probleme de etica medicala, dar nu numai, pentru ca acesta, fiind si un binecunoscut afacerist in lumea medicala, cere patente pentru descoperirile sale, lucru considerat abuziv de catre colegii de breasla care-i reproseaza faptul ca fara tot procesul cumulativ de cunoastere in stiinta, Venter nu ar fi putut sa ajunga la descoperirile sale. Or, dorinta sa de a-si patenta inventiile ar duce la o monopolizare nepermisa a cercetarii genetice. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro