Materialele capabile sa se repare singure sint pe cale sa iasa din laboratoare. Una dintre diferentele esentiale dintre animale si roboti este ca primele au corpuri care pot sa se vindece singure destul de eficient dupa ce sufera un accident sau dupa ce sint atacate. O masina, in schimb, trebuie sa astepte pe cineva care sa o depaneze. Aceasta problema ar putea fi in curind rezolvata, anunta jurnalistii de la „The Economist“, care au stat de vorba cu doua echipe de cercetatori, americana si britanica. Acestea au dezvoltat materiale compuse precum plastice cu puteri sporite care se regenereaza atunci cind se rup, aproape la fel cum oasele rupte ale unui animal se vindeca fara vreun ajutor extern. Diferenta la care lucreaza de zor cercetatorii tine, evident, de o perioada de timp mult mai scurta. Pina la dezvoltarea pe scara larga a acestor materiale va mai trece ceva vreme, insa daca vor fi produse cu succes, vor putea fi folosite pentru aplicatii in care verificarea tehnica nu se poate realiza frecvent (ca in cazul elicelor de la turbinele de vint) sau in care aceasta presupune riscuri prea mari (usile ori ferestrele avioanelor, de exemplu). Jeffrey Moore si colegii sai de la Universitatea din Illinois incearca sa dezvolte materiale prin adaugarea unor componente suplimentare anumitor compusi. Ca in majoritatea acestor materiale, compusii sint alcatuiti din fibre de carbon, inserate in interiorul unei capsule de plastic (o rasina epoxidica). Componentul suplimentar principal adaugat de Moore este reprezentat de mici capsule care contin o substanta chimica denumita dicyclopentadina. In cazul in care compusul se fisureaza, capsulele din zona fisurii se deschid si dau drumul propriului continut. Moleculele de dicyclopentadina se unesc intre ele pentru a forma un nou tip de plastic care „vindeca“ astfel materialul. Moore a mai adaugat un al doilea component suplimentar, un catalizator bazat pe un element chimic din sistemul periodic, rutheniu. Intregul melanj a functionat bine in laborator, insa principala problema tine de faptul ca rutheniul este prea scump pentru a putea spera la o utilizare curenta. In timp ce mai incerca diverse variante prin care dorea sa sporeasca viteza de vindecare, Moore a descoperit un solvent care putea functiona fara ajutorul catalizatorului bazat pe rutheniu. Metoda mai simpla si mai economica ce se intrevedea a intimpinat insa o alta dificultate. Solventul propus, clorbenzenul, este destul de incomod, fiind folosit, de exemplu, la fabricarea DDT-ului. Produsele dezvoltate pe baza acestuia ar putea ridica probleme de mediu destul de serioase, au concluzionat americanii. Cercetatorii de la Universitatea din Illinois sint insa convinsi ca au depasit cu bine si acest obstacol, clorbenzenul dovedindu-se la fel de usor de inlocuit cu un alt solvent care pare mult mai de incredere, insa al carui nume nu au vrut sa-l dezvaluie pentru moment. Daca clorbenzenul vindeca in proportie de 80%, noul solvent asigura o rata de recuperare de 100% a proprietatilor initiale ale materialului. Dincoace de Ocean, Ian Bond si colegii sai de la Universitatea din Bristol au o alta abordare pentru aceeasi problema. Spre deosebire de fibrele de carbon, acestia s-au orientat inspre cele de sticla, iar in loc de a adauga capsule, au optat pentru introducerea moleculelor vindecatoare direct in interiorul fibrelor. Au preferat, de asemenea, sa utilizeze doua ingrediente pe baza de rasina epoxidica in locul dicyclopentadinei. Acestea au reactionat impreuna fara ajutorul unui catalizator. O fisura in material duce la spargerea fibrelor, dind drumul celor doua ingrediente care formeaza in reactie mai mult epoxid care astupa spartura. Avantajul in acest caz este ca astfel este pastrata structura originala a materialului, in timp ce capsulele adaugate de americani sporesc riscul slabirii acestuia. Indiferent de sistemul care va fi dezvoltat la scara industriala peste ceva timp, mai e nevoie de citeva detalii care trebuie puse la punct, iar unul dintre ele este modalitatea de verificare daca un material a fost cu adevarat vindecat. O cale de a face ranile vindecate mai vizibile este, in opinia lui Bond, adaugarea unei culori care ar evidentia zona in cauza. Daca cele doua echipe despartite de Atlantic vor reusi sa-si duca proiectele la capat, masinile viitorului vor avea vieti mai lungi si mai sanatoase. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro Trimite o felicitare animata de Ziua Indragostitilor