BNR si (ARB) propun modificarea legii cecului, biletului la ordin si a cambiei, in scopul includerii acestora in plati electronice. Aceste instrumente de debit, care reprezinta, ca numar, aproximativ 30% din platile de mica valoare (sub 500 milioane de lei vechi) procesate zilnic in Romania, au ramas singurele care sunt decontate manual, prin compensare si schimb fizic de documente. Spre deosebire de restul platilor, care sunt realizate on-line sau in cursul aceleiasi zile, pentru instrumentele de debit sunt necesare asadar cateva zile, timp in care nu se stie prea bine ce se intampla practic cu banii. "Legislatia in domeniu trebuie adaptata cerintelor unui mod de prelucrare electronic. In plus, trebuie schimbate normele BNR specifice", declara, pentru Adevarul, Petre Bunescu, vicepresedinte al ARB. Cum o astfel de initiativa se afla in prezent doar la nivel de discutii, s-ar putea ca nici in 2006 instrumentele de debit sa nu fie procesate in sistemul national de plati electronice, spun bancherii. Pentru clienti, mentinerea actualului sistem de decontare inseamna intarziere in primirea banilor, iar pentru TransFonD costuri sporite. "De la inceput, prin caietul de sarcini, sistemul national de plati electronice nu a prevazut si instrumentele de debit. Drept urmare, procesarea acestora, prin compensare si schimb fizic de documente, presupune ca la nivelul TransFonD sa fie mentinute cele 41 de sucursale teritoriale ale societatii, pentru a se face compensarea locala, ceea ce inseamna costuri suplimentare care se regasesc inclusiv la client", spune Razvan Faer, consilier al directorului general al TransFonD. Pana la schimbarea legii, TransFonD sugereaza posibilitatea ca aceste instrumente de debit sa fie colectate prin intermediul sucursalelor bancare teritoriale si procesate intr-un singur loc, la nivel central. Ideea nu e insa agreata de banci, mai ales de cele mari, care spun ca ar fi anevoios ca documentele sa fie adunate zilnic in Bucuresti de la zeci si chiar sute de sucursale, iar apoi sa fie schimbate cu bancile corespondente. Cat priveste viitorul acestor instrumente, din care aproximativ 80% reprezinta ordine de plata, opiniile sunt impartite. Banca Central Europeana descurajeaza folosirea acestora. Apoi, sunt voci care spun ca acestea constituie o forma paralela de creditare comerciala pe termen scurt. In plus, lasa loc pentru frauda, fiind date drept exemplu cecurile emise fara acoperire. "In opinia mea, pe viitor astfel de instrumente de debit vor scadea ca intensitate de folosire", crede Petre Bunescu.