La 2.000 de ani dupa ce a fost ingropat si conservat in urma unei eruptii vulcanice , orasul antic al Imperiului Roman, Pompei este aproape de disparitie.

Arheologii si istoricii de arta se plang de ani buni de neglijenta aratata in pastrarea comorilor din Pompei. Ei avertizeaza ca estomparea treptata a frescelor, deteriorarea serioasa a acoperisurilor si a peretilor va duce la disparita definitiva a vechiului oras.

Situl arheologic cu o suprafata de 66 de hectare, din care doua treimi lasate nedescoperite de la inceperea sapaturilor in urma cu 250 de ani, ofera un tablou unic al vietii de zi cu zi din anticul oras roman, inghetat in timp de eruptia Vezuviului in anul 79 i.H.

Arheologii spun insa ca autoritatile nu au intervenit de ani buni pentru a opri degradarea numeroaselor artefacte ce se regasesc in acest sit. Asa se face ca multe dintre piesele de rezistenta ale sitului se afla acum in stare avansata de deterioare. Fresce altadata de un specific "rosu Pompei", au acum o culoare roz-gri sau s-a cojit in totalitate. Coloanele si acoperisurile in care ani de-a randul s-a infiltrat apa sunt si ele in prag de prabusire.

Guvernul italian a declarat in aceasta luna stare de urgenta pe o perioada de un an la situl arheologic al vechiului oras Pompei, permitand astfel cheltuirea unor fonduri suplimentare si aplicarea unor masuri speciale pentru protejarea si mentinerea lui in viata.

Expertii sustin insa ca initiativa Guvernului nu rezolva problemele sitului, unde este nevoie de o intretinere speciala zilnica.

"Radacina acestei probleme este lipsa de viziune si de organizare in managementul general. In acest fel, Pompei se indreapta inevitabil catre distrugere", sustine Antonio Irlando, seful unui observator independent pentru conservarea mostenirii artistice din regiunea Napoli.