Mana omului a dereglat migratia pasarilor, a imputinat numarul pinguinilor si a impins reptilele sa urce la altitudini cu grade mai putine.

Imaginea clasica a ursilor polari izolati pe o banchiza ingusta de gheata, care ameninta sa devina posterul celor care lupta cu incalzirea globala , nu este singura perspectiva sumbra din lumea animala. Cresterea temperaturii, poluarea si alte consecinte adiacente ale actiunii umane afecteaza intr-o maniera mult mai subtila regnul animal. Publicatia „Live Science“ a inventariat opt semne care ne arata ca acesta are probleme serioase cu echilibrul.

Migratia prematura este una dintre consecintele cele mai vizibile ale pasarilor care nu se impaca cu apucaturile proaste ale oamenilor. Mai multe specii de pasari din lumea intreaga isi fac calatoria de primavara spre nord mai repede decat o faceau in urma cu cativa ani.

Pe coasta de est a Statelor Unite, zburatoarele se ivesc mai repede din cauza caldurii care se asterne mai rapid in aceasta zona, relateaza revista „Global Change Biology“.

Si in Romania s-au modificat astfel de obiceiuri: inca din toamna anului 2006, ornitologii autohtoni au constatat cu surprindere cum unele inaripate marine precum cormoranii au parasit Delta Dunarii pentru zonele montane din judetul Covasna . „Pasarea este strans legata de apa, se regaseste doar in zona Deltei Dunarii sau a Marii Negre.

Nu este un lucru normal ca a ajuns si in acest judet“, declara Kelemen Laszlo, presedintele Asociatiei Ornitologice Rara Avis. „Aceste pasari vor fi obligate sa invete sa manance altfel decat o faceau pana acum si sa intampine alte obstacole din cauza acestui decalaj“, avertizeaza si Abraham Miller-Rushing, cercetator in cadrul Boston University.

Meduzele din ce in ce mai numeroase in oceanele planetei sunt o alta consecinta nefasta a activitatii umane. Purtate de navele care tranziteaza globul de la un capat la altul, acestea au ajuns sa reprezinte un sfert dintre speciile marine din marile porturi ale lumii. Alte specii marine sunt dopate deja in exces cu poluanti toxici produsi de om.

Substante toxice precum DDT-ul si policlorobifenilul, interzise in Statele Unite inca de prin anii ’70, s-au regasit in corpul calmarilor si al nautililor. Speciile de apa calda devin si ele tot mai numeroase in comparatie cu cele de apa rece, amestecand ordinea lucrurilor in largul oceanelor, apreciaza „Live Science“.

Treizeci de specii de amfibieni si reptile din Madagascar au ales sa-si faca viata mai usoara urcand la altitudini mai mari din cauza incalzirii globale. Pana in 2050-2100, toate aceste specii sunt in pericol de extinctie, trage alarma „Live Science“, din cauza spatiului tot mai putin disponibil la inaltime. Pinguinii sunt la fel de sensibili la noile reguli impuse de om. Pe langa incalzirea globala, acestia au de infruntat petrolul deversat in oceane, lipsa tot mai acuta a pestilor din meniu si boomul imobiliar de pe coaste.

Pe plajele din Rio de Janeiro, Associated Press a reperat acum cateva zile peste 400 de pinguini esuati dupa ce au parasit zonele reci din Antarctica si Patagonia . „Pinguinii se numara printre speciile care ne arata ca facem schimbari fundamentale lumii in care traim“, certifica Dee Boersma, profesor de biologie in cadrul Universitatii din Washington.

Pana si parazitii au dor de duca, impinsi de la spate de oameni. Angiostronglyus vasorum, spre exemplu, se muta mai la nord din cauza caldurii, au constatat britanicii, care l-au gasit in cainii din Scotia, in loc sa-si duca veacul in sud-vestul Angliei, asa cum ii era pana de curand obiceiul.

Si capriciile climatice ale plantelor le dau bataie de cap animalelor, in special in zonele polare: erbivorele din zone extrem de sezoniere precum cea arctica se trezesc ca plantele cu care se hraneau pana de curand nu mai sunt de gasit in perioada care le-a consacrat. „E ca si cum te-ai intoarce din oras la o ora tarzie, iar restaurantul la care opreai de fiecare data in drum spre casa si-a modificat brusc orarul si s-a inchis“, incearca o comparatie Eric Post, biolog la Universitatea britanica Penn State.