Descoperirea unor fosile de oameni pitici in 2004 pe insula Flores din Indonezia s-a crezut la vremea respectiva a apartine unor oameni diferiti de Homo Sapiens Sapiens, dar noile cercetari arata ca acestia nu formeza vreo veriga intr-un lant al evolutiei ci sunt oameni, dar cu anumite deficiente. BBC News informeaza ca din 2004 cand au fost descoperite ramasitele umane si pana acum s-au dat ample dispute stiintifice cu privire la incadrarea noii specii de oameni hobbiti descoperiti: fie erau o alta specie de oameni, fie nu. O noua cercetare, insa, intreprinsa de o echipa australiana a aratat ca formele mici se datorau mai degraba unei nutritii sarace decat unei adevarate diferente fata specia umana asa cum o cunoastem. Aceasta din urma teorie sustine ca piticii au suferit de fapt influenta mediul inconjurator si s-au adaptat la el. Influenta mediului inconjurator Profesorul Peter Obendorf si colegii sai de la Universitatea RMIT din Melbourne explica faptul ca o deficienta severa de iod la nastere poate duce la o crestere a oamenilor nu mai mare de un metru astfel incat caracteristicile oaselor ar putea da seama si in cazul piticilor din Flores de o lipsa de iod. Cercetatorii au ajuns la concluzia ca fosilele nu dau seama de o noua specie de om dupa ce au studiat craniile piticilor din Flores. Trasaturile anatomice au fost comparate cu alte cranii de om care sufereau de un hipotiroidism congenital. Cu toate acestea, echipa australiana nu a examinat fosilele originale ale piticilor din Flores, ceea ce l-a determinat pe profesorul Peter Brown de la Universitatea New England din Australia, unul dintre cei care au descoperit pentru prima data fosilele in cauza, sa catalogheze ipoteza drept ‘pura speculatie ’. Solutia genetica Pentru a rezolva disputa iscata intre cercetatori, doctorul Jeremy Austin de la Universitatea Adelaide, a declarat ca balanta ar putea fi inclinata de catre o analiza genetica a fosilelor, astfel incat ar putea fi clarificata relatia dintre omul hobbit si oamenii moderni. Cu toate acestea, analiza genetica a fost impiedicata de faptul ca fosilele s-au mentinut intr-o stare nu tocmai buna, fiind in acelasi timp contaminate cu ADN apartinand oamenilor modern. In ciuda acestor piedici, analiza genetica ramane cea mai buna metoda de a aplana disputa, dar va fi nevoie de fosile neatinse. Fosilele descoperite in 2004 descriau un om cu inaltimea de un metru si o marime a creierului asemanatoare cimpanzeului. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro