In mitologia greaca , Andromeda era fiica regelui Cepheu si a reginei Cassiopeea si i se sortise sa devina consoarta lui Perseu, fiul lui Zeus. Atunci cand zeii decideau sa se insoteasca pentru vesnicie cu o pamanteanca, insemna ca aleasa era de o frumusete orbitoare si de o noblete iesita din tipare.

Indreptandu-ne privirea spre constelatia care-i poarta numele, ii sesizam imediat splendoarea, iar ceea ce putem spune cu certitudine este ca Andromeda detine insusirea distinctiva a unei nimfe : misterul. Legenda uitata a frumoasei printese este redescoperita de observatorii cerului la mijlocul secolului al XIX-lea, prin distinsii astronomi William Hershel si Charles Messier.

Inainte de 1900, deci acum mai bine de 100 de ani, „norul“ din constelatia Andromeda se credea a fi o nebuloasa, o aglomerare de stele din galaxia noastra. Ulterior, s-a apreciat ca este vorba de un roi de stele, iar apoi, pe baza primelor fotografii ale zonei cu pricina, care indicau mai multe inele concentrice imprejmuind o masa centrala sferica, s-a invocat ipoteza lui Laplace privind formarea sistemului solar. Astazi, iata, la doar un secol de la aceste ipoteze, stim cu certitudine ca „nebuloasa“ din Andromeda este o alta galaxie, asemanatoare totusi celei din care facem si noi parte.

90-60-90 sau cateva date tehnice

Galaxia Andromeda, M31 cum e stiuta de toti astronomii sau NGC 224 cum apare in cataloage, este o galaxie spirala comuna. Face parte din grupul local de galaxii, impreuna cu galaxia noastra, galaxia Triangulum si alte cateva zeci de galaxii de dimensiuni mai mici. Situata la 2,5 milioane de ani-lumina de noi, M31 este cea mai apropiata galaxie spirala si, conform calculelor profesionistilor, aceasta distanta se micsoreaza in fiecare secunda cu 100 de kilometri.

Astfel, inainte ca Soarele sa devina o giganta rosie si sa inghita Pamantul, adica peste circa 2,5 miliarde de ani, Calea Lactee se va ciocni cu Andromeda. Nu va fi un eveniment iesit din comun. Asa cum ne-a dezvaluit telescopul Hubble in ultimii ani, ciocnirile sau mai exact contopirile unor galaxii aflate in grupuri locale se petrec aproape firesc. Ca dimensiuni, Andromeda este mai mare decat Calea Lactee si contine de cateva ori mai multe stele.

Interesant este faptul ca M31 are mult mai multe stele comune si este de doua ori mai luminoasa decat galaxia noastra. Totusi, Calea Laptelui recupereaza rapid, producand de 3-4 ori mai multi astri decat Andromeda, fapt ce sugereaza ca galaxia vecina a trecut de faza accelerata de formare a stelelor, dar si ca galaxia noastra va egala in cele din urma numarul magic de 1.000 de miliarde de sori cu care se lauda spirala vecina.

Unde o gasim pe cer

Sa spunem din capul locului ca Andromeda nu se vede cu ochiul liber dintr-un oras. Trebuie sa iesiti intr-o zona nepoluata luminos, cu cer limpede, in zile fara Luna Plina. La mijlocul lui iunie, indreptati-va privirea spre nord-est. In jurul orei 01.30, „nebuloasa“ este deja la 20 de grade deasupra orizontului, gata de a fi observata si pregatita pentru o sedinta foto.

Daca nu o zariti, uitati-va pe directia NE si incercati urmatorii pasi: porniti de la Steaua Polara spre Cassiopeea; uniti cu o linie imaginara Steaua Polara de Gamma Cassiopeea, adica de steaua din centrul W-ului care formeaza scheletul galaxiei Cassiopeia; daca urmati cu privirea aceasta linie, la aproximativ aceeasi distanta de Polara, dar in directie opusa, veti da de M31.

Privita cu ochiul liber sau cu un binoclu, galaxia apare ca un nor, ca o pata albicioasa difuza. Printr-un telescop cu oglinda mare, veti avea insa o revelatie. Ca ordin de marime, „norul“ are pe cer aceleasi dimensiuni ca Luna Plina. In realitate, Andromeda se intinde pe mai bine de 3 grade de cer – de aproape 7 ori diametrul aparent al Lunii. (continuarea in Descopera.ro)

Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro

Sursa: Descopera.ro