Pare ca fizicienii nu fac de ceva timp incoace decat ceea ce cautam noi in fiecare zi: noi metode a ne omori timpul. Poate ca de la primii filosofi greci pana la cei mai mari fizicieni din secolul XX, cel mai mare mister l-a constituit timpul, iar oamenii de stiinta nu cauta acum decat diferite moduri de a face fata acestei provocari, uneori incercand chiar sa spuna ca nu exista. De obicei, oamenii experimenteaza in doua feluri timpul: fie subiectiv, fie obiectiv. Percepem timpul subiectiv prin modul in care ne raportam la evenimente si la noi insine si incercam sa surprindem timpul din punct de vedere obiectiv prin diferite metode si tehnologii care de la clepsidra pana la ceasurile atomice cauta sa stabileasca in mod cat mai exact trecerea lui. Publicatia Daily Telegraph face o scurta trecere in revista a atitudinilor teoretice care anima fizica teoretica din zilele noastre cu privire la timp si aflam, astfel, ca daca pentru unii fizicienii problema timpul este cheia de legatura intre fortele care constituie universul si care ar putea astfel sa le uneasca intr-o teorie unificata, pentru altii timpul nici nu exista, el fiind o iluzie. Timpul a devenit o problema pentru fizica teoretica mai ales de la Einstein incoace, care a aratat ca timpul nu este absolut, astfel incat problema timpului a invadat fizica din nou cu toata puterea. Einstein si-a dat seama ca un ceas in miscare inregistreaza timpul mai greu decat unul in repaus, ceea ce in cele din urma l-a condus la unirea timpului si a spatiului intr-o singura dimensiune – spatiu-timp. Teoria relativitatii a lui Einstein a condus la unele efecte bizare: matematicianul Kurt Godel a aratat ca in cadrul noii teorii, calatoriile in timp ar fi posibile, dar fizicienii au respins cu femitate aceste speculatii care puneau sub semnul intrebarii relatia de cauza-efect si care face universul explicabil. Tulburator este insa faptul ca atat teoria generala a relativitatii, care da seama de nivelul macro, cat si mecania cuantica, ce da seama de nivelul micro, par sa fie indiferente cu privire la directia timpului. Ele par sa permita ca cioburile unei cani sa refaca ceasca, sau ca omul sa se reintoarca in pantecele mamei sale. Plecand de la constatarea ca modul in care este tratat timpul este central pentru rezolvarea problemelor din fizica, oamenii de stiinta au venit cu cele mai bizare teorii. Timpul cuantic Teoria cuantica afirma ca energia exista in mici cuante indivizibile de energie; dar exista si un timp cuantic care, in teorie, este cea mai mica subdiviziune perceputa care sa aiba un sens, egala cu o miliardime de miliardime dintr-o secunda, care da seama de viteza luminii cu care calatoreste un foton la cea mai mica distanta posibila si care, de fapt, ar putea fi ceea ce uneste spatiul si timpul. Timpul care se transforma in spatiu O alta teoria aparuta in ultimul timp este cea care afirma ca timpul, asa cum a inceput va avea si un sfarsit. Astfel, profesorul Jose Senovilla de la Universitatea Bilbao, din Tara Bascilor , crede ca la modul in care miscarea din univers este accelerata de energia neagra, timpul va sfarsi transformandu-se in spatiu, iar universul va sfarsi intr-o eterna incremenire, ceea ce pana la urma nu rezolva totusi provocarile pe care le pune conceptia spatiu-timpului. Timpul din cealalta dimensiune Profesorul Itzhak Bars de la Universitatea din Los Angeles crede ca exista doua dimensiuni ale timpului, ceea ce ar duce la o teorie cuantica a gravitatiei care presupune trecerea desfasurarii istorice ca curbe in sase dimensiuni, patru ale spatiului si doua ale timpului. Timpul care nu exista In sfarsit, o alta teorie afirma ca timpul nici nu exista, el fiind desfasurarea a ceea ce ar trebui de fapt sa existe deodata, cu toate ca daca privesc lucrurile din perspectiva lumii, unde timpul totusi exista, teoria ar trebui sa ne spuna de fapt ce se intampla in viitor, sau viitorul ar trebui sa fie actual, ceea ce nu e cazul, lucru posibil totusi din afara spatiu-timpului. Timpul este considerat o iluzie si de profesorul Alain Connes de la College de France, Paris, care face o paralela cu senzatia de temperatura. Ceea ce intelegem prin temperatura este miscarea moleculara, astfel incat o ceasca fierbinte de cafea are mai multe molecule energetice de apa decat o ceasca cu cafea rece . In mod similar, creierul desfasoara ceea ce-i transmit simturile in secunde, minute si ore, adica in timp, ceea ce ar insemna ca timpul este unumai in mintea noastra. Unii teoreticieni cred chiar ca unificarea relativitatii generale si mecanicii cuantice ar putea fi un siretlic al ratiunii. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro