Fizicianul si astronomul englez ar fi descifrat semnificatia ascunsa din spatele unui verset biblic, pentru a prognoza Apocalipsa . O scrisoare datata 1704 si semnata de Isaac Newton , parintele stiintei moderne, fixeaza sfirsitul lumii pentru anul 2060. Profetia se regaseste printre manuscrisele facute publice incepind de ieri, pentru prima data dupa 1969, la Universitatea Ebraica din Ierusalim, informeaza MEDIAFAX. Omul de stiinta englez si-a bazat calculele pornind de la versetul Daniel 12:7 din Vechiul Testament : „Si am ascultat pe barbatul cel imbracat in vesminte din in care statea deasupra apelor fluviului si el si-a ridicat dreapta si stinga lui catre ceruri si a jurat pe Cel ce este viu in veci: «Va mai tine o vreme; vremuri si jumatate de vreme, iar cind se va ispravi de sfarimat puterea poporului celui sfint, atunci vor lua sfirsit toate acestea»“. Acest fragment din Biblie i-a permis lui Newton sa afirme ca, intre fondarea Sfintului Imperiu Roman, in anul 800, si sfirsitul lumii, vor trece 1.260 de ani. „In cartea profetului Daniel, simbolistica numerelor este foarte prezenta. In capitolul sapte, de pilda, gindirea crestina spune ca profetul Daniel a vestit exact anul in care a fost rastignit Mintuitorul Iisus Hristos “, spune Ioan Chirila, decanul Facultatii de Teologie Ortodoxa din cadrul Universitatii „Babes-Bolyai“ din Cluj. Calculul facut de Newton nu reprezinta insa decit propria sa interpretare, subliniaza profesorul roman. „Nu se poate face o evaluare exacta. Unii spun ca o vreme inseamna virsta unei generatii, altii o iau ca pe o etapa istorica de citeva secole. Aici, reperul fundamental de evaluare este modul in care tu vezi sau accepti o cronologie“, explica Ioan Chirila, referindu-se la fragmentul care i-a atras atentia omului de stiinta britanic. De altfel, intregul capitol 12, din care este extras acesta, este presarat cu pasaje escatologice (n.r. - escatologia reprezinta totalitatea conceptiilor religioase referitoare la soarta finala a lumii si a omului). „In timpul revolutiei stiintifice, religia si stiinta erau ingemanate. Newton era un om religios, spre deosebire de alti invatati ai vremii sale, si chiar credea intr-un Dumnezeu al sau“, spune curatorul exponatului, profesorul Yemima Ben-Menachem de la catedra de filosofie a Universitatii Ebraice, citat de publicatia israeliana „Haaretz“. Manuscrisele au fost facute publice in cadrul expozitiei intitulate „Secretele lui Newton“. Marti, profesorul de filosofie Mark Steiner, din cadrul aceleiasi universitati, va vorbi la Institutul Van Leer din Ierusalim despre incercarile lui Isaac Newton de a calcula unitatea de masura biblica cunoscuta sub numele de „cot“, care au pornit de la versetele lui Ezekiel.