La fel ca multe alte abilitati, compasiunea poate fi invatata prin exercitii de meditatie budista, demonstreaza specialistii in neurostiinte de la Universitatea Wisconsin .

Bunavointa si compasiunea vor putea fi predate la scoala si la trainingurile cu angajatii, anunta autorii unui studiu in cadrul caruia a fost masurata activitatea cerebrala a calugarilor tibetani. Folosind tehnici de neuroimagistica, cercetatorii de la Universitatea Wisconsin au observat procesele nervoase declansate in timpul meditatiei budiste.

Datele au fost culese cu ajutorul a 16 budisti tibetani si a 32 de „profani“, care au beneficiat in prealabil de un antrenament spiritual de doua saptamini. Obtinute prin tehnici de rezonanta magnetica, „fotografiile“ creierilor subiectilor au relevat ca budistii prezentau o activitate considerabil mai intensa la nivelul regiunilor din sistemul nervos responsabile cu prelucrarea emotiilor, informeaza cotidianul „Die Welt“.

Cercetatorii au cerut atit maestrilor, cit si incepatorilor sa practice meditatia compasiunii, timp in care creierii lor au fost urmariti prin rezonanta magnetica functionala, procedeu bazat pe identificarea variatiilor volumului de singele din creier. In timpul meditatiei, „subiectii au fost expusi la diverse sunete menite sa provoace raspunsuri empatice“, arata LiveScience.

Astfel, la urechile subietilor ajungeau sunete conotate negativ (tipetele unei femei care cerea ajutor), pozitiv (risul unui bebelus) ori neutru (zgomotul de fond dintr-un restaurant). „Am vrut sa vedem in ce fel meditatia asupra compasiunii schimba modul in care percepem sunetele conotate afectiv“, explica pentru LiveScience Antoine Lutz, neurocercetator la Universitatea din Wisconsin.

In timpul meditatiei, cortexul insular al subiectilor s-a activat la auzirea tipetelor femeii aflate la ananghie (regiunea „insulei“ este asociata cu empatia fata de emotiile celorlalti). Pe de alta parte, veselia bebelusului a activat jonctiunea temporo-parietala dreapta, care joaca un rol esential in intelegerea sentimentelor semenilor. „Uneori poti sa intelegi pe cineva, dar fara sa si traiesti experienta sa afectiva. E de inteles de ce atunci se activeaza regiunea cerebrala mai contemplativa“, explica Lutz, citat de „Scientific American“.

Comparind datele oferite de imagistica prin rezonanta magnetica, cercetatorii au concluzionat ca activitatea neuronala a maestrilor este mult mai intensa decit cea a inceptatorilor. „Deosebirea a fost foarte clara. Am observat o activitate semnificativ mai mare in cazul expertilor in raport cu novicii“, afirma Lutz, potrivit LiveScience. Specialistul in neurostiinte mai spune ca cele mai active regiuni au fost acelea puse de obicei in legatura cu sentimentul compasiunii.

Ambele regiuni activate de meditatie si sunetele conotate afectiv „sint puse in relatie cu exprimarea emotiilor si cu empatia“, precizeaza Richard Davidson, coordonatorul studiului, un pionier in cercetarea activitatii neuronale a persoanelor care mediteaza.

„Bunatatea si compasiunea sint esentiale in conceptia lui Dalai Lama “, afirma Davidson, care a colaborat in trecut cu liderul tibetan. Specialistul in biologia meditatiei spera ca oamenii aflati in depresie, elevii agresati sau angajatii stresati sa poata profita in viitor de efectele benefice ale meditatiei budiste.

„Aceasta ar putea deveni unul dintre instrumentele de echilibrare emotionala a copiilor aflati la virsta la care sint vulnerabili si usor de destabilizat“, spera Davidson, citat de LiveScience. Cei doi neurocercetatori cred ca in viitor tehnicile de meditatie vor fi putea fi calibrate pentru influentarea pozitiva la nivel comportamental si neuronal a unor categorii de persoane „mai bine targetate“.

Iluminare corporatista

Trei-patru luni de meditatie budista au efecte extrem de benefice asupra angajatilor. Acestia resimt un stres mai redus, o senzatie generala de bine si au o activitate electrica marita la nivelul lobului prefrontal sting, sediul emotiilor pozitive. Datele au fost obtinute in urma unui studiu realizat acum patru ani de Richard Davidson in cadrul unei corporatii din Midwest, scrie calugarul Yongey Mingyur Rinpoche in cartea sa „Bucuria de a trai“, tradusa de curind la Editura Curtea Veche .

Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro