Lansat chiar in preajma sarbatorii indragostitilor, studiul consistent al antropoloagei Helen Fischer, de la Universitatea Rutgers, din New Jersey , duce la concluzii uimitoare: atunci cand ne indragostim, hormonii nostri genereaza o nebunie temporara a organismului, relateaza cotidianul britanic The Independent, citand cartea cercetatoarei, "De ce iubim: Natura si chimia iubirii". Cercetarile au pus in evidenta ca "anumite parti ale creierului nostru se dezactiveaza cand suntem indragostiti, inclusiv zonele care sunt responsabile de emotiile negative, planificare , judecatile sociale critice, evaluarea increderii si a fricii". Fischer deceleaza trei timpi ai intregului proces de indragostire: dorinta, iubirea si afectiunea. Prima ii corespunde componentei sexuale, cea de-a doua este cea mai complexa organizare neuronala a creierului in zona dedicata dragostei si este foarte dificil de identificat in mod cuantificabil, iar ultima, afectiunea, are la baza hormoni precum vasopresina si oxitocina care sunt responsabili pentru sentimentul de siguranta si comuniune dupa actul sexual.