Cel putin pentru insecte, monogamia ar putea constitui fundamentul societatiilor cooperative, cercetatorii descoperind ca albinele, viespii si furnicile traiesc in grupuri bine organizate si sudate pentru ca membrii lor au puternice legaturi de sange.

Descoperirea modifica viziunea unuia dintre cei mai cunoscuti sociobiologi contemporani, E. O Wilson de la Universitatea Harvard , care in 1970 a propus descrierea coloniilor de insecte prin termenul de eusocialitate, care descrie comunitatile de insecte printr-o diviziune a muncii reproductiva (cu sau fara caste sterile), generatii suprapuse si grija in comun pentru noii veniti.

Potrivit lui Wilson comunitatile eusociale au evoluat pentru ca au la baza legaturi de rudenie . Muncitorii din colonii nu aveau nicio problema in a fi celibatari pentru ca impartaseau informatia ADN cu surorile, unele dintre ele putand sa devina regine si sa dea mai departe informatia genetica.

Cu toate acestea, in 2005 profesorul Wilson si-a modificat in mod radical teoria, argumentand ca rudenia nu constituie cheia acestor societati, propunand in schimb teoria ca eusocialitatea a evoluat datorita beneficiilor pe care le aduce cu sine traiul in grup. Astfel, relatiile stranse de rudenie nu ar sta la baza eusocialitatii ci ar fi doar rezultate secundare ale acesteia.

Potrivit biologului William Hughes de la Univeristatea Leeds din Marea Britanie, modificarea de viziune a profesorului Wilson a ‘zguduit fundamentele sociobiologiei’. Cu toate acestea, profesorul Hughes si colegii sai au supus unui test noua teorie.

Ei au construit copacul familiei a 267 de specii eusociale de albine, viespi si furnici . De asemenea, pentru fiecare specie au incercat sa identifice daca femelele erau monogame sau poligame; in primul caz, urmasii erau strans legati intre ei, pe cand in al doilea caz mai putin.

Iar cand cercetatorii au examinat distributia speciilor monogame si a celor poligame in cele opt ramuri in care eusocialitatea a evoluat in mod independent, s-a ajuns la concluzia ca fiecare ramura a avut la baza o specie monogama.

Ceea ce contesta modificarea de perspectiva a profesorului Wilson, sugerand ca legaturile de sange constituie intr-adevara baza eusocialitatii.

Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro