Mistere ale creierului

Multe lucruri pe care nu le intelegem despre natura nostra umana sunt doar in capul nostru. Creierul este un organ misterios, la fel ca si intrebarile pe care ni le punem despre viata si moarte, constiinta, somn, si multe altele. Iata si cateva lucruri care nu sunt pe deplin intelese de “tartacuta” noastra: Vise dulci Daca ai intreba zece persoane ce sunt visele, cel mai probabil ai primi zece raspunsuri diferite. Asta pentru ca nici cercetatorii nu au descoperit inca acest mister care este visul. Una dintre posibilitati ar fi ca somnul si visele, in special, sunt ca un exerctiiu pentru creier, stimuland traficul sinapselor intre celulele creierului. O alta teorie este aceea ca oamenii au vise despre task-urile si emotiile carora nu le-au dat mare importanta in timpul zilei, si acest proces poate ajuta la solidificarea gandurilor. In general, oamenii de stiinta, au cazut de acord ca visele se produc in timpul celui mai profund somn. Somnul de veghe Mustele o fac. Si tigrii o fac. Iar oamenii nu se satura indeajuns. Si aici vorbim despre ochii inchisi, proces atat de important pentru organism, incat petrecem mai mult de un sfert din viata facand acest lucru. Somnul este crucial pentru supravietuire. Somnul extins poate duce insa la schimbari de dispozitie, halucinatii , si, in cazuri extreme, chiar moartea. Exista doua stari ale somnului: miscarea non-rapida a ochilor (NREM), in timpul caruia creierul functioneaza la capacitati reduse, si miscarea rapida a ochilor (REM), atunci cand creierul functioneaza la cote maxime. Cercetatorii cred ca somnul NREM ofera organismului o pauza, si conserva energia. Este o perioada similara hibernarii. Somnul REM ajuta la organizarea gandurilor. Aceasta idee nu este pe deplin demonstrata, si visele din timpul acestui somn nu se coreleaza intotdeuana cu gandurile personale. Control total Nucleul suprachiasmatic, care se afla in hipotalamus , cunoscut si sub numele de “ceas bilogic”, programeaza corpul pentru un ritm de 24 de ore. Cel mai evident efect al “ceasului biologic” il reprezinta ciclul somn- trezire , dar are impact si asupra digestiei, temperaturii corpului, presiunii sangelui si producerii de hormoni. Cercertatorii au descoperit insa ca intensitatea luminii poate modifica acest ceas biologic, inainte si inapoi, regland secretia de melatonina. Zona memoriilor Unele experiente sunt greu de uitat, ca primul sarut de exemplu. Dar cum poate o persoana sa ramana legata de aceste “filme” personale? Folosind tehnici de scanare a creierului, cercetatorii au deslusit mecanismul responsabil pentru crearea si stocarea memoriilor. Acestia au descoperit ca hipocampus, aflat in materia cenusie, actioneaza ca o cutie a memoriilor. Dar aceasta zona de stocare nu este definitorie. S-a descoperit ca si alte zone ale creierului pot stoca memorii: atat pe cele adevarate cat si pe cele false. Pentru a descoperi momentele reale a amintirilor noastre, cercetatorii apeleaza la memoria contextuala, ceea ce va fi foarte dificil pentru evenimentele care nu au avut loc. Tachinarea creierului Rasul este unul dintre cele mai putin intelese comportamente umane. Cercetatorii au descoperit ca in timpului unui ras sanatos, trei parti ale creierului activeaza: o parte a gandirii, care ne ajuta sa intelegem gluma, o zona a miscarii, care ne face muschii sa se miste si o regiune emotionala, care provoaca senzatia de “amuzament”. Totusi ramane necunoscut ce anume ne face sa radem. Unii cercetatori spun ca rasul este un raspuns “jucaus” la povestile care nu tin seama de asteptarile conventionale. O alta supozitie este aceea ca rasul este un semnal, dat de o perrsoana alteia, pentru a arata ca ceva este doar “distractie”. Un lucru este insa foarte clar: rasul ne face sa ne simtim mai bine. Misterul mortii A trai vesnic se intampla doar la Hollywood. Dar de ce oamenii imbatranesc? Ne nastem echipati cu un mecanism robust care lupta impotriva bolilor si ranilor, si am putea crede ca ne poate apara de orice. Dar pe masura ce imbatranim, mecanismul de autoconservare al corpul incepe sa scartaie. Ca efect, rezistenta noastra la stres si rani este tot mai scazut. Teoriile privind imbatranirea sunt impartite in doua categorii: 1. ca si celelalte caracteristici umane, si imbatranirea este parte a geneticii umane si poate fi benefica, intr-o oarecare masura. 2. imbatranirea nu are nici un scop, si rezulta din degradarea care apare de-a lungul vietii umane. “Inghetarea” profunda A trai vesnic inca nu este o realitate. Dar un domeniu nou, criogeneza ne poate oferi doua vieti. O persoana care moare din cauza unor boli incurabile poate fi dezghetata si reinviata in viitor, atunci cand va fi gasit un remediu. Constiinta Cand ne trezim dimineata, percepem ca soarele tocmai a rasarit, auzim cateva pasarele cantand, si poate simtim o unda de fericire pe masura ce aerul rece ne atinge fata. Cu alte cuvinte, suntem constienti. Acest subiect complex a fost si este foarte controversat inca din antichitate. Marea intrebare a acestui subiect, este explicarea procesului prin care creierul ne ofera experiente subiective. Pana acum cercetatorii au resit doar sa dezvolte o lunga lista de intrebari.