Fundul oceanelor si suprafetele de sol inghetat din emisfera nordica ascund atata gaz metan tinut prizonier sub forma de hidrati, incat valoarea energetica a acestuia e mai mare decat a tuturor rezervelor de titei, gaz natural si carbune ale Terrei luate la un loc, considera un geolog de la Centrul de Studii Geologice al SUA din Denver ( Colorado ). El a prezentat Societatii Americane de Fizica un studiu asupra hidratilor - compusi chimici solizi (descoperiti prima oara in 1983) care contin si molecule ce intra in componenta apei, dar nu apa propriu-zisa, aceasta putand fi eliberata odata ce hidratii sunt supusi unor temperaturi peste zero grade Celsius. "Nu e vorba de gaz inghetat, ci de o substanta formata prin interactiunea gazului cu apa", explica geologul Timothy Collett natura hidratului de metan (cunoscut si ca "gheata de metan") ce ar constitui aceasta rezerva uriasa de energie a omenirii. Pe fundul oceanelor, metanul iesit din strafundurile Terrei se intalneste cu apa foarte rece si da nastere unui nou compus chimic, moleculele asemanatoare celor de gheata ajungand sa tina prizonier gaz natural. Circa 4,5 metri cubi de metan se pot extrage din numai 0,02 metri cubi de hidrati, care reprezinta astfel "un foarte bun sistem de stocare a gazului", crede Collett. Desi 23 la suta din suprafata de uscat a Terrei e permanent inghetata, ascunzand miliarde de metri cubi de metan, iar hidratii de metan din ocean se gasesc la foarte mica adancime, "mineritul" hidratilor solizi nu ar fi profitabil. Prin urmare, se incearca dezvoltarea unei tehnologii care sa separe metanul de moleculele de apa inca de la sursa. Ulterior, gazul va fi pompat la fel cum o fac platformele maritime de azi.