a ajuns pe ţărmul sudic al Mării Mediterane cu circa 35.000 de ani mai devreme decat credeau pană acum oamenii de ştiinţă, potrivit unui studiu publicat în ultimul număr al 'Proceedings of the National Academy of Sciences' (PNAS), relatează AFP. O echipă internaţională de cercetători a stabilit că fosila unui tanăr Homo sapiens descoperită în Maroc în 1968, a cărui varstă exactă rămăsese necunoscută, datează de acum 160.000 de ani. Cercetătorii credeau pană în prezent că Homo sapiens, care are morfologia omului modern, ajunsese în urmă cu 'numai' 125.000 de ani pe ţărmul sudic al Mediteranei. O echipă de cercetători condusă de antropologul Tanya Smith de la Institutul Max Planck de evoluţionară din Leipzig (Germania) a ajuns la această concluzie analizand dezvoltarea dentară a acestei , cunoscută în literatura de specialitate drept Irhoud 3, corespunzand unui copil în varstă de circa 3 ani. Fosila Irhoud 3, descoperită de Djebel Irhoud, este constituită dintr-o mandibulă bine conservată. Utilizand tehnica microtomografiei sincrotron cu raze X , care permite analizarea oricărui tip de structură, cercetătorii au descoperit că evoluţia dentară a acestui copil avea aceleaşi caracteristici ca a unui copil modern de aceeaşi varstă. Cele mai vechi fosile de Homo sapiens din lume, descoperite în Etiopia în 1967, datează de circa 195.000 de ani. Însă primii Homo sapiens arhaici datează probabil de 400.000 de ani. Primii Homo sapiens au ajuns în Europa în urmă cu circa 45.000 de ani.