Cunoscut mai degraba pentru conflictul iscat cu Biserica Catolica decat pentru realizarile sale stiintifice, Galileo Galilei mentine stafia care desparte religia de stiinta in conditiile in care pentru a-l ‘celebra’ oamenii de stiinta vor sa-l exhumeze pentru a afla cauza orbirii sale, iar Biserica vrea sa-i ridice o statuie in semn de reabilitare. Galileo Galilei (1564-1642) este cunoscut publicului larg mai ales datorita faptului ca a sprijinit cu inversunare in fata oficialilor Bisericii Catolice de la acea vreme teoria heliocentrica schitata de Copernic in care Soarele este in centrul universului si nu Pamantul. Intransigenta lui Galilei s-a soldat cu un arest la domiciliu pentru intreaga viata, iar disputa cu Biserica a deschis un dosar la care se adauga pe zi ce trece tot mai multe file. Exhumare pentru progresul stiintei In conditiile care in ultimul timp conflictele de fond dintre o intelegere a lumii care se vrea stiintifica si seculara si una care incearca sa nu restranga totul la ceea ce se vede, orice legatura cu faimosul astronom post-medieval poate sa redeschida o rana inca sangeranda. Este ceea ce se si intampla acum cand oamenii de stiinta din Italia, condusi de profesorul Paulo Galluzzi, vor sa-i exheze corpul pentru a face cateva teste ADN si a vedea care este cauza care i-a provocat orbirea. Mai mult decat atat, oamenii de stiinta sunt curiosi sa vada daca alaturi de Galilei in mormant se afla intr-adevar mult iubita sa fata, Maria Celeste, care ii trimitea scrisori de incurajare in perioada de detentie, scrisori care au format un best-seller acum cativa ani. Corpul marelui astronom zace la Bazilica Sfintei Cruci din Florenta, iar preotul responsabil nici nu a vrut sa auda de vreo exhumare, catalogand pretentia drept “lipsa de respect”. ‘Reabilitarea’ lui Galilei In acelasi timp, Biserica Catolica incearca sa-l reabiliteze pe Galilei, marcand momentul sarbatoririi a 400 de ani de la inventarea telescopului de catre astronom prin ridicarea unei statui. Galilei a fabricat primul telescop in 1609 dupa ce un optician olandez a inventat lentilele care apropiau imaginea obiectelor. Galilei a folosit telescopul pentru a studia Luna, planeta Jupiter si satelitii acesteia. La vremea respectiva, contemporanii – atat oameni de stiinta cat si reprezentanti ai bisericii – nu au impartasit entuziasmul lui Galilei pentru inventia sa cu ajutorul careia multi nici nu reuseau sa vada ceva. Poate tocmai de aceea, acum mai bine de 10 ani, pe atunci cardinalul Ratzinger declarase ca procesul ce i s-a facut lui Galilei a fost echitabil si rational. In toata aceasta disputa, daca pe de o parte se poate spune, intr-adevar, ca anumite trasaturi ale dosarului Galilei vs. Biserica Catolica, au fost mult ingrosate si denaturate de o noua ideologie a stiintei, nu mai putin se poate spune despre imixtiunea Bisericii in chestiuni care nu tineau strict de obiectul ei. Astfel, s-a ajuns ca viziunile lui Galilei sa fie interpretate ca fiind "absurde, false din punct de vedere filosofic si eretice, care contraveneau Sfintei Scripturi". Nicola Cabibbo, rectorului Academiei Pontificala de Stiinte si un specialist in domeniul fizicii nucleare a declarat ca : "Biserica vrea sa incheie povestea cu Galileo si sa ajunga la o solutie finala atat fata de mostenirea pe care acesta a lasat-o omenirii, cat si fata de relatia dintre stiinta si credinta". Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro