In acest an, numarul calculatoarelor infectate cu acest tip de malware conceput in scopul furtului de informatii confidentiale , personale sau bancare a crescut cu 600%, fata de aceeasi perioada a anului trecut.

In fiecare zi apar, in medie, 37,000 de noi virusi, viermi, troieni si alte tipuri de amenintari informatice. Dintre acestea, 71% sunt de tipul troienilor, iar scopul lor este indeosebi furtul de identitate.

Afectati de malware

Conform datelor procesate de PandaLabs, numarul de utilizatori afectati de malware-ul al carui scop il constituie furtului de identitate a crescut cu 600% pana in prezent, in acest an fata de aceeasi perioada din 2008. Cele mai multe dintre amenintari sunt troieni , dar exista, de asemenea, numeroase exemple de phishing , viermi sau spyware.

"Poate ca unul dintre motivele expansiunii acestor tipuri de infectii il constituie criza economica, in contextul careia au luat amploare afacerile care vizeaza vinzarea de informatii confidentiale pe piata neagra, cum ar fi numere de carti de credit, PayPal sau conturile Ebay, etc. Am vazut, de asemenea, o crestere a distribuirii si infectarii cu acest tip de malware si prin intermediul retelelor sociale", a declarat Luis Corrons, director tehnic la PandaLabs.

Zilnic se primesc in jur de 37.000 de esantioane de noi virusi, viermi, troieni si alte tipuri de amenintari, de pe Internet. Dintre acestea, 71% sunt troieni, cei mai multi fiind orientati catre  furtul detaliilor bancare sau al numerelor de carduri de credit, precum si al parolelor pentru diverse servicii comerciale.

Intre lunile ianuarie si iulie 2009, s-au raportat 11 milioane de noi amenintari, din care aproximativ 8 milioane au fost troieni. Acest lucru este in contrast evident cu media de 51% de troieni noi raportati in 2007.

Metode noi de phishing

Infractorii informatici au fost dintotdeauna preocupati in a descoperi noi metode prin care sa distribuie amenintari ce se constituie in surse de venit. Daca in trecut ei foloseau mostre de malware care targetau aproape exclusiv datele personale bancare ale utilizatorilor online in scopul de
a-i determina pe acestia sa introduca userul si parola intr-o clona a unui site bancar, astazi potentialele victime sunt conduse catre orice platforma sau site interactiv online care are posibilitatea de a stoca diverse informatii sau care le solicita introducerea detaliilor bancare.

Acesta modalitate de fraudare explica extinderea atacurilor targetate asupra platformelor de plata (cum ar fi Paypal), precum si asupra altor servicii pentru accesarea carora este necesar ca utilizatorii sa salveze adesea informatii personale legate de diverse plati, cum ar fi cazul  magazinelor online cunoscute (cum ar fi Amazon), al licitatiilor on-line (de exemplu, eBay), sau chiar al portalurilor ce apartin ONG-urilor, in cazul in care fac donatii de caritate.

Odata ce au obtinut detaliile bancare sau ale card-ului de credit, infractorii informatici au doua posibilitati: le vor folosi fie pentru a face achizitii despre care victimele vor fi informate numai la primirea extraselor de la banca; fie le vor vinde pe piata neagra.