Oamenii de stiinta de la Magurele spun ca si din Romania se pot afla misterele universului. Cel mai mare accelerator din lume isi asteapta debutul la Geneva.

Dupa 14 ani si 8 miliarde de dolari, lansarea acestuia, la mijlocul lui iulie, ar putea aduce raspunsul la unele dintre cele mai importante intrebari ale oamenilor de stiinta. Pentru a le obtine, cercetatorii vor incerca sa recreeze conditiile pe care le-a avut universul la o trilionime de secunda dupa explozia initiala, Big Bang.

CERN (Organizatia Europeana pentru Cercetarea Nucleara) si LHC (Large Hadron Collider) au devenit astfel cele mai populare abrevieri in comunitatea stiintifica, in aceasta perioada. Romanii contribuie si ei, dupa puteri, la ceea ce se anunta cel mai ambitios experiment de fizica nucleara.

Grupul de cercetatori de la Departamentul de Fizica Hadronica de la Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara „Horia Hulubei“, Bucuresti-Magurele, coordonat de prof. dr. Mihai Petrovici, a terminat recent 20% din totalul modulelor de detectori ale unui subansamblu de detectie al aranjamentului experimental ALICE. La acest proiect din cadrul CERN participa 1.000 de specialisti din 29 de tari si 86 institute de cercetare.

„In prezent am inceput construirea a 22 de module TRD (Transition Radiation Detector) suplimentare, preluand din sarcina altor centre internationale. In total, Romania va construi 130 de module TRD, adica aproximativ 25% din subdetectorul TRD al ALICE“, explica pentru Cotidianul Victor Simion, doctor in fizica si membru al echipei de la Centrul de Excelenta NIHAM, cu o vechime de 40 de ani la Institutul de Fizica Nucleara de la Magurele. De altfel, cele peste un milion de celule de detectie a subdetectorului TRD sunt preluate electronic pe un cip, la a carui proiectare a contribuit un alt roman, dr. Vasile Catanescu.

„Un experiment nu se face din plictiseala, nici din prea multi bani. Sunt intrebari la care vrem sa gasim un raspuns cu totii: materia intunecata, originea masei. Ce se va intampla la CERN e singurul fel prin care putem crea, la nivel de laborator, fenomenul care se presupune ca a avut loc chiar in primele momente ale expansiunii Universului, cunoscut si ca Big Bang“, spune Andrei Herghelegiu, care-si pregateste masterul la centrul de la Magurele.

Echipa este formata din 15 oameni. Un detector cere 7-10 zile pentru realizarea si testarea completa. „Fiecare etapa are nevoie de timp pentru conditii optime. Expediem in jur de 20 de module intr-un transport datorita conditiilor speciale de temperatura si de ambalare impuse. Inainte insa fiecare detector se testeaza. Rezultatele fiecaruia sunt pastrate intr-o baza de date, care va fi folosita in urmatorii 15 ani, cat se va desfasura acest experiment“, adauga Mariana Petris, doctor in fizica si cercetator la Magurele.

La subsol, informatiile din activitatea de laborator sunt pastrate in format electronic. Intr-un zgomot infernal, facut de procesoarele a peste 100 de servere de calcul, Cristian Andrei, student, ca si Andrei Herghelegiu, explica pentru Cotidianul importanta acestora in cercetarea fizicienilor: „Aici a fost realizata prima aplicatie de GRID international din Romania.

La ora actuala peste 5 milioane de fisiere se salveaza la noi, iar stocarea lor ajunge la 48 de Terrabytes“. „Fiecare particula are o istorie, rezultata in urma datelor pe care le obtii despre ea, in experimente. La CERN, simularea unui eveniment, de exemplu, dureaza opt ore“, adauga acesta. Pana la sfarsitul anului, centrul de date coordonat de fizicianul Claudiu Schiaua va avea in jur de 300 de procesoare si va livra aproximativ 5% din puterea de calcul si stocare a GRID-ului international asociat experimentului ALICE.

Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro