Exista oare o gena responsabila de credinta religioasa? Iata intrebarea pusa de revista 'La Vie' intr-un dosar consacrat in aceasta saptamana ''secretelor credintei'', informeaza miercuri Associated Press receptionata de Rompres. Revista saptamanala ce apare joi prezinta mai multe studii in care se afirma ca atractia pentru religie si misticism ar fi in mare parte determinata de actiunea unei gene. Aceasta ipoteza a mai facut subiectul unui studiu publicat in 2004 si intitulat ''Gena lui Dumnezeu: Modul in care religia este conectata la bagajul nostru genetic'', studiu realizat de expertul in biologie moleculara Dean Hamer care compara patrimoniul genetic a 1.000 de voluntari dupa ce i-a supus unui chestionar menit sa le evalueze credinta religioasa. La capatul acestui experiment el a izolat o gena, VMAT2, pe care a botezat-o ''gena lui Dumnezeu''. Totusi, pana in prezent, nici o publicatie stiintifica nu a prezentat serios concluziile acestui studiu, pe care la un moment dat insusi autorul le-a infirmat sustinand ca trairile religioase sunt probabil rezultatul actiunii si interactiunii a mai multor mii de gene, si nu a uneia singure. Publicat in 2005 in revista 'Journal of Personnality', cel de-al doilea studiu prezentat de revista ''La Vie'' a fost realizat de psihologul american Laura Koening pe un esantion de 546 de voluntari, dintre care 100 de gemeni monozigoti (gemeni perfect identici, cu acelasi patrimoniu genetic). Si Laura Koening le-a oferit subiectilor sai un chestionar pentru a le sonda importanta pe care o dau religiei. Concluziile au fost ca abia la varsta adulta, gemenii monozigoti ajung sa manifeste conceptii despre religie similare, fenomen care nu s-a regasit si la ceilalti subiecti implicati in studiu.. Astfel psihologul Laura Koening a dedus ca exista o anumita baza genetica pentru religiozitate, care se afirma de-a lungul vietii indivizilor, indiferent de influentele educationale. Dar si in acest caz, limitele procedurale ale metodei utilizate si numarul mic al subiectilor inclusi in experiment, a impiedicat acreditarea tezei genetice pentru credinta in Dumnezeu. Revista ''La Vie'' publica si un interviu cu Mario Beauregard, specialist in neurostiinta cognitiva al Universitatii din Montreal care sustine ca dupa ce a scanat creierul unor calugarite carmelite a obtinut dovada ca materia cenusie a acestora are capacitatea de a se pune in legatura cu o ''realitate exterioara '' si a lansat astfel teza existentei unui ''creier spiritual''.