Desi pare la indemana oricarei explicatii, nu numai la om, ci si peste tot in lumea animala, somnul reprezinta un mister pentru oamenii de stiinta, intrucat el pare sa nu fie numai un mod de a ne reface energiile dupa ce le-am cheltuit in diferite activitati.

La om, somnul are un rol foarte important in canalizarea informatiilor pe care le adunam din mediul inconjurator in timpul zilei si in modelarea memoriei si, deci, a noastra ca persoane. Mai mult, animalele dorm diferit, plecand de la diferite necesitati organice.

In paginile publicatiei La Stampa, neurologul si psihologul Giorgio Vallaortigara de la Centrul Interdepartamental Minte/Creier de la Universitatea din Trento, ne explica paradoxul somnului: poate ca am fost programati sa petrecem multe ore cu ochii inchisi, retragandu-ne din lumea exterioara intr-o hibernare interioara, dar in acelasi timp aceasta izolare face creierul sa functioneze precum un dispozitiv inteligent care inregistreaza si reanalizeaza informatiile din timpul zilei, fixandu-le in amintiri care ne formeaza identitatea. Tocmai aceasta legatura intre somn si memorie face obiectul obsesiei oamenilor de stiinta.

Cele doua teorii

Profesorul Italian ne spune ca sunt doua teorii cu privire la somn: una care pleaca de la o conceptie intuitiva si care vede in somn un mijloc de a ne reface energiile (restaurativa) si o alta, etologica, pentru care somnul are un rol important in reglajul temporal al organismelor.

Potrivit acestei ultime teorii, daca in timpul zilei realizam anumite activitati esentiale pentru biologia noastra, precum alimentatia si reproducerea, exista alte perioade ‘libere’, precum somnul, prin care selectia naturala a gasit un echilibru fiintei noastre.

Somnul si memoria

Potrivit aceleiasi teorii, prin intermediul somnului selectia naturala ar fi putut realiza nu numai echilibrul necesar organismelor ci ar fi gasit si un mod de a fixa amintirile in memorie. Principalele experimente s-au desfasurat pe soareci, unde s-a putut gasi o legatura intre somn si memorie. Potrivit cercetatorului italian exista doua moduri de a privi datele stiintifice cu privire la fixarea memoriei. Unul, atribuie somului rolul de fixare si consolidare a memoriei, iar altul, pragmatic, de utilizare a cararilor memoriei nefolosite, lasand locul altora.

Astfel, somnul ar avea si rolul de a curati in mod periodic memoria de lucruri inutile, idee care vine mai mult din domeniul informaticii decat din al neurostiintelor. Cu toate acestea, speciile de animale dorm diferit iar explicatiile vin din ratiuni mai degraba metabolice, de adaptare, in care legaturile dintre somn si memorie sunt greu de facut.

Spre exemplu, leii dorm bine dupa ce au mancat, dar zebrele dorm mult mai putin pentru ca metabolismul lor cere multa hrana. Pentru cai, a sta pentru o perioada mai lunga de timp asezati poate sa fie riscant, date fiind marimea intestinului si pozitia plamanilor.

Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro