Mitul modernitatii faustice isi afirma in aceste zile la Londra drepturile, unde cei mai cunoscuti geneticieni din lume se intalnesc in aceasta saptamana pentru a contura disciplina secolului XXI: biologia sintetica, ultima incercare de a remodela lumea dupa preferintele omului.

Iar capitala Marii Britanii nu este lipsita de o anume semnificatie daca stam sa ne gandim ca pe aceste meleaguri Renasterea a luat unele dintre cele mai pregnante forme ale magiei si alchimiei, prin Robert Fludd si adeptii sai, care integrau cercetarea stiintifica intr-un cult al Naturii care incepuse deja de ceva vreme sa preia locul lui Dumnezeu.

Tot in Marea Britanie, Christopher Marlowe scria prin anii 1590 una dintre primele si cele mai cunoscute variante ale lui Faust: “Tragica istorie a Doctorului Faustus”, cu aproape doua secole inaintea binecunoscutei variante a lui Goethe.

Daca adaugam la aceste tendinte de cunoastere ezoterica si latura practica a transformarii metalelor ‘barbare’ in aur curat, ne-am da seama ca, in fond, alchimistul -biolog modern care incearca prin biologia sintetica sa aduca natura la constituentii sai de baza pentru a-i combina apoi dupa scheme necunoscute in natura nu difera foarte mult de cea magului renascentist.

Doctor Faustus in secolul XXI

Noua disciplina il are in frunte poate ca pe unul dintre cei mai inversunati promotori ai biologiei sintetice: Craig Venter, om de stiinta dar si de afaceri, deloc diferit de personajul faustic, ramane insa de vazut si cat de sarlatan.

Acesta a declarat nu demult ca echipa sa a reusit sa refaca sintetic, pentru prima data, genomul unei bacterii, ducand astfel proiectul recrearii vietii intr-o noua era.

Biologia sintetica implica, in aceasta faza, desfacerea microbilor pana la constituentii lor de baza pentru a-i reasambla si manipula pentru a crea noi forme de viata. Aceste organisme pot fi apoi manipulate pentru a produce noi medicamente si combustibili , sau pot fi concepute ca mici roboti cu bio-senzori care sa caltoreasca prin corpul uman.

Doctorul Philipp Hollinger de la Laboratorul de Biologie Moleculara de la Universitatea din Cambridge spune ca in acest moment crucial “oamenii de stiinta au invatat cum sa modeleze viata pana la ultima litera. Nu stim, inca, destul pentru a fi sofisticati, dar cunoasterea noastra creste in fiecare zi”.

Argumentele faustice au ramas aceleasi: cercetatorii spun ca lupta lor este pentru beneficiul umanitatii, iar experimentele lor sunt sigure: “Biologia sintetica reprezinta o noua abordare a ingineriei. Ne-a dus la o noua culme a revolutiei industriale in care combustibili, medicamente, tratamente medicale si senzori pot fi create din materiale biologice”, spune profesorul Richard Kitney de la Imperial College din Londra.

Cu toate acestea, unii cercetatori avertizeaza ca biologia sintetica, desi avanseaza intr-un ritm ametitor, prezinta numeroase pericole. Prin aceste metode, deloc sigure, se pot crea patogeni mortali, precum poliomielita sau virusi de variola, prin bucati de ADN sintetic contractate pe internet. Iar in viitor ar putea aparea noi virusi foarte periculosi, cu structuri noi in fata carora lupta ar fi mult mai grea.

Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro