Cel mai cunoscut fizician al secolului XX a fost revendicat atat de catre credinciosi cat si de atei, credinta sa ramanand o chestiune de disputa pana la descoperirea unei scrisori trimisa de Einstein unui filosof in care fizicianul se raporteaza la textele din Biblie ca la niste ‘ superstitii copilaroase’.

Pentru Einstein “Stiinta fara religie e schioapa, iar religia fara stiinta este oarba”, lasand astfel cumva in suspensie viziunea sa fundamentala asupra lumii, atitudine care a dat nastere la multe controverse.

Urmand a fi scoasa la licitatie in cursul acestei saptamani la Londra cu un pret de pornire de 8.000 de lire sterline, dupa ce a apartinut unei colectii private pentru mai bine de 50 de ani, publicatia britanica The Guardian ne informeaza ca scrisoarea este datata 3 ianuarie 1954 si este adresata filosofului Eric Gutkind care ii trimisese o copie a cartii sale “Alege viata: Chemarea biblica la revolta”.

Biblia si ‘superstitiile copilaroase’

In scrisoare, Einstein spune ca “Cuvantul zeu nu este pentru mine nimic mai mult decat expresia si produsul slabiciunii umane, Biblia - o colectie de legende onorabile dar totusi primitive si destul de copilaroase. Nicio interpretare, oricat de subtila, nu poate schimba aceasta viziune pentru mine”.

Einstein, care a refuzat oferta de a deveni presedinte al statului evreu dupa cel de-al doilea razboi mondial, nu a ezitat sa conteste pretentia poporului evreu de a fi poporul ales al lui Dumnezeu.

“Pentru mine – continua acesta scrisoarea – religia iudaica, ca oricare alta, este incarnarea celei mai copilaroase superstitii. Iar poporul evreu, caruia sunt incantat ca-i apartin si cu a carui mentalitate am o profunda afinitate, nu are pentru mine o calitate speciala fata de celelalte popoare.”

Educatia religioasa

Cu toate ca parintii sai nu erau oameni religiosi, micul Einstein a urmat cursurile primare la o scoala catolica primind in acelasi timp si o educatie privata in materie de iudaism de unde a aflat de regulile precise ale mozaismului in care se interzice, spre exemplu, mancarea carnii de porc. Aceste detalii l-au determinat pe viitorul fizician sa puna sub semnul intrebarii inca de la varsta de 12 ani multe din istoriile biblice.

Cu toate acestea, pe de o parte educatia primita l-a facut sa aiba un respect profund fata de religie – mai ales fata de cea iudaica si cea crestina – si, pe de alta parte, cercetarea stiintifica l-a facut de-a lungul intregii sale cariere sa ramana permanent uimit de rationalitatea care guverneaza universul, pana intr-atat incat s-a referit la indeterminarea care guverneaza lumea subatomica abia descoperita de teoria cuantica spunand ca “Dumnezeu nu arunca cu zarurile”.

Spre sfarsitul vietii se pare se referea la sentimentul religios pe care i-l inspira cosmosul si care impregneaza intreaga sa activitate stiintifica, iar cu un an inainte de moarte, anume in 1954, spunea ca ar dori sa “experimenteze universul ca pe o totalitate”.

Cu toate ca Einstein a respins de-a lungul intregii sale vieti ceea ce el numea religia conventionala, fizicianul nu a ezitat sa raspunda cu iritare unor evanghelisti care-l acuzau de ateism spunand ca “Eternul mister al lumii este comprehensibilitatea sa”.

De altfel, acesta este si cel mai profund aspect al credintei omului de stiinta din secolul trecut care a observat cu acuitate ca tocmai faptul ca lumea poate fi inteleasa, adica cunoscuta – fiind in acest sens rationala – , nu este un lucru de la sine inteles ci reprezinta cea mai tulburatoare si misterioasa trasatura a ei.

In acest sens, in ciuda faptului ca Einstein a contestat religia in aspectele ei ‘conventionale’ si s-a delimitat de credinta iudaica si crestina, a afirmat totusi o trasatura fundamentala a revelatiei crestine : anume ca lumea in rationalitatea sa nu poate fi decat expresia unei rationalitati mai inalte, a Logosului divin.

Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro