La matematica ne intrece de departe, insa cind trebuie sa recunoasca vizual obiectele, computerul mai are multe de invatat. Creierul uman poate distinge intre un tigru si o creanga miscata de vint in mai putin de 20 de milisecunde. Aceasta abilitate de clasificare, de ordonare mintala a obiectelor vizuale, este studiata de tot mai multi specialisti in neurostiinte si inteligenta artificiala. Ideea lor este ca, pornind de aici, sa puna la punct programe de computer care sa imite perfect modul in care omul priveste si identifica rapid lucrurile din jurul sau. Proiectul cel mai avansat din acest domeniu apartine unui grup de cercetatori de la Massachusetts Institute of Technology ( MIT ). „Am creat un model care ia in considerare o multime de date stiintifice despre anatomia si fiziologia cortexului vizual si incearca sa simuleze ceea ce se intimpla in primele 100 milisecunde in care vedem un obiect. Este primul model care poate reproduce acest tip de comportament“, explica Tomaso Poggio, specialist in inteligenta artificiala la MIT, citat de site-ul Science Daily. com . Proiectul de la MIT a pornit de la ipoteza dupa care recunoasterea rapida a lucrurilor, prin care distingem chipul uman sau silueta unui animal, se petrece inainte ca noi sa devenim constienti de ceea ce vedem. In 1989, Simon Thorpe, specialist in stiintele creierului, a explicat pentru prima oara de ce recunoastem atit de iute lucrurile vazute in jurul nostru. El spune ca, initial, datele vizuale sint prelucrate sub o forma bruta, fara sa fie „rafinate“ prin procesul de feedback. Astfel, recunoastem o pisica in mai putin de o secunda si abia apoi, la o a doua privire, aflam ce culoare are sau din ce rasa este. Softul de la MIT preia modelul privirii rapide copiind inclusiv „arhitectura“ neuronilor de pe scoarta cerebrala, de la neuronii care identifica formele de baza (liniile, marginile) la cei prin care „etichetam“ obiectele: „ciine“, „sarpe“, „om“. Programul inventat la MIT a fost testat cu succes, reusind sa identifice la fel de bine ca mintea umana 300 de lucruri si animale. „Este o sarcina foarte grea pentru orice sistem vizual artificial. Vietatile au forme si marimi extrem de variate. Serpii, fluturii si elefantii au foarte putine lucruri in comun , ca sa nu mai punem la socoteala faptul ca animalele din imagini sint surprinse in diverse ipostaze: sezind, zburind sau alergind“, explica Thomas Serre, cercetator in stiintele creierului la MIT. Experimentul a dovedit ca apropierea dintre mintea umana si computer este valabila si in privinta erorilor de „etichetare“ a obiectelor. Astfel, calculatorul identifica 90% dintre animalele fotografiate de aproape si 74% dintre vietatile pozate de la departare. Aceleasi procente de acuratete se intilnesc si in cazul perceptiei umane. Modelul vizual artificial creat de specialistii de la MIT are inca destule amanunte ce-ar trebui puse la punct. De exemplu, actualul soft nu poate „rafina“ informatiile, nu e in stare sa reia si sa revada informatiile vizuale initiale, asa cum poate creierul uman, prin procesul de feedback. Dar limitarile nu se opresc aici. „Nu am rezolvat complet problema vederii, dar modelul recunoasterii imediate poate oferi scheletul unei teorii a privirii. Enorma sarcina care ne asteapta mai departe este sa incorporam in acest model efectele atentiei si credintelor omului“, avertizeaza Poggio. Urmatorul pas al proiectului de la MIT consta in „invatarea“ computerului cum sa revina si sa rafineze informatiile vizuale, ceea ce presupune si studiul atent al modului in care oamenii recunosc obiectele in intervale de timp mai indelungate. „Munca lui Poggio este cu adevarat iesita din comun. Nu doar pentru ca ne ajuta sa intelegem mai bine functionarea creierului, dar si pentru ca incearca sa scrie un program care va permite sistemelor vizuale artificiale sa vada la fel de bine ca noi“, apreciaza informaticianul Luis von Ahn de la Carnegie Mellon University din Marea Britanie, citat de revista „The New Scientist“. Prima aplicatie a softului ar putea fi in cazul camerelor video care supravegheaza traficul. Cu acest program, copacii, masinile, pietonii sau motocicletele vor putea fi „etichetate“ cu precizie, indiferent de conditiile de iluminare sau de pozitia si marimea obiectelor. Turing a „umanizat“ masina de calcul Matematicianul britanic Alan Turing este primul om de stiinta care inventeaza masini de calcul urmind modelul functionarii creierului uman. Proiectata la sfirsitul anului 1930, masina Turing executa activitatile pas cu pas, citind instructiunile introduse pe o „banda“ de hirtie sub forma unor siruri binare de 0 si 1. Desicipurile de azi difera complet de sistemul mecanic de acum aproape un secol, computerele moderne se bazeaza pe acelasi principiu al traducerii gindirii in cifre. Acelasi Turing a lansat o problema aprig disputata, anume daca in viitor computerele vor putea deveni „constiente“ si creative.