Explicatia pentru statutul de „pasari de noapte“ al unor persoane este o gena alterata. Eforturile conjugate ale cercetatorilor de la Medical Research Council Mammalian Genetics Unit (MRCMGU), Laboratorul MRC specializat in biologie moleculara, si de la New York University au scos la iveala o gena alterata, pe care au botezat-o Afh („ after hours “). Este o varianta a genei Fbxl3, ce nu fusese asociata pina acum cu ceasul biologic care sincronizeaza metabolismul, digestia si somnul cu apusul si rasaritul soarelui. Oamenii de stiinta au dat peste aceasta mutatie genetica monitorizind cit de des alergau soarecii pe rotita amplasata in cusca lor. Astfel, au observat ca unele rozatoare aveau ritmurile reglate la zi, in timp ce altele isi ajustasera digestia si somnul la un ciclu de 27 de ore. ADN-ul acestor din urma soareci continea tocmai gena alterata Afh. Coordonatorul cercetarii, dr. Patrick Nolan de la MRCMGU, afirma ca „ceasurile biologice ale soarecilor cu Afh functioneaza pe un ciclu mai lung decit ale celor care au gena normala (Fbxl3) si care, deci, traiesc ca si noi, avind un program de 24 de ore“. Partea creierului care controleaza ceasul biologic anual fusese identificata concomitent in Scotia, pina acum oamenii de stiinta fiind la curent doar cu existenta reglarii cotidiene a metabolismului. Dr. Gerald Lincoln, de la centrul destinat biologiei reproductive in cadrul Edinburgh University, a studiat acest sistem de „masurare“ a timpului si a constatat ca, pentru corpul nostru, anul are zece luni. Urmatoarea sa descoperire a fost ca, o data cu vara, ceasul biologic anual se reseteaza din cauza faptului ca lumina soarelui inhiba secretia de melatonina, denumita si hormonul somnului. Acesta este produs in creier cind este intuneric, determinind persoanele sa se odihneasca. In timpul iernii, zilele fiind mai scurte, avem parte de mai multa melatonina. „Asta ar explica de ce lumina solara ne binedispune“, a precizat Lincoln, adaugind si ca „acum, cind am identificat celulele, putem incepe cercetarile privind genele care controleaza temporizarea pe termen lung“. Remediu pentru noptile albe Un dispozitiv electronic dezvoltat de cercetatorii de la Universitatea Wisconsin-Madison ar putea deveni antidotul pentru insomnia cronica. Mecanismul stimuleaza creierul provocind impulsuri magnetice inofensive ce strabat nervii responsabili cu un tip de somn profund, numit „activitate lenta a curentilor cerebrali“, arata cotidianul „The Independent“. Insomnia este cauzata de incapacitatea creierului de a crea singur curentii respectivi, insa aparatul americanilor promite sa rezolve aceasta problema. Totodata, stimulatorul magnetic, aflat inca in faza de testare, ajuta si la consolidarea peste noapte a amintirilor acumulate in timpul zilei.