Daca in unele state cerul e bombardat cu rachete speciale pentru a indeparta ploaia, australienii, care populeaza cel mai uscat continent de pe Terra, "insamanteaza" norii pentru a obtine precipitatii mai abundente. In vreme ce rusii isi trimit aviatia pentru a goni norii si a-i face vremea frumoasa presedintelui Putin la intalnirile cu omologii occidentali, scopul australienilor este reducerea efectelor secetei si cresterea capacitatii de productie a hidrocentralelor. Primele teste in aceasta directie au inceput in anii `60, insa acum australienii vor ca, pana in 2009, sa creasca cu 30 la suta cantitatea de precipitatii. Dupa ce s-a dovedit ca acest lucru e posibil prin testele din ultimii ani de pe insula Tasmania , urmatoarea tinta e sud-estul tarii unde se afla cele mai mari suprafete cu grau si hidrocentrale. De regula, "semintele" de ploaie sunt mici manunchiuri de molecule ale unor substante chimice, care, odata raspandite in nori din lansatoare de pe pamant sau din avioane, atrag si condenseaza apa din jur, dand nastere la picaturi de ploaie chiar din nori firavi, care ar fi purtati de vant fara sa ofere vreun strop de precipitatii. Inclusiv in timpul celei mai aprige secete, atmosfera contine umiditate, cat si mici nuclei solizi in jurul carora se creeaza picaturile: praf, sare din mare, particule vulcanice sau substante poluante (care pot da nastere ploilor acide). "Insamantarea" norilor consta in a face ca milioanele de molecule de apa din aer sa se concentreze intr-o anumita zona si sa cada pe pamant. Din cercetarile de pana acum, s-a dovedit ca e mult mai usor sa dispersezi norii decat sa-i faci sa dea ploaie. Pentru a obtine acest din urma rezultat, substantele folosite trebuie adaptate, dupa cum norii sunt reci (cu apa ce continua sa ramana lichida chiar si sub zero grade Celsius) sau calzi. In primul caz, iodura de argint este cea mai buna, pentru ca imita structura particulelor de gheata si preschimba rapid apa in picaturi de ploaie, inainte ca ea sa se transforme in grindina. Cand norii sunt tropicali, practic compusi din aburi si rezultati din procesul prin care plantele si animalele transpira ca sa scape de caldura, cea mai buna solutie e folosirea dioxidului de carbon solid (asa-numita "gheata uscata"), care se foloseste pe platouri de filmare pentru a crea ceata artificiala. Dupa 50 de ani de experimente, cea mai prestigioasa organizatie de cercetare din Australia (CSIRO) investeste trei milioane USD pentru a aduce ploaia. Pe langa cele doua substante amintite, se experimenteza bombardarea norilor cu alte substante hidroscopice (capabile sa absoarba umiditatea), ca mierea, glicerina , etanolul, acidul sulfuric, soda caustica, cautandu-se cea mai eficienta si mai putin poluanta dintre ele. CSIRO considera ca insamantarea are cel mai mare succes in norii de tip cumulus (norii de un alb intens, pufosi, formati cu precadere vara), dar ca inca nu s-a putut gasi nici o cale de a aduce ploaia dintr-un cer complet senin.