Aceste adevarate batai de cap ale metropolelor moderne au devenit un studiu de caz nu numai pentru cei responsabili cu fluidizarea traficului, ci mai ales pentru matematicieni si fizicieni, care au observat ca ambuteiajele au un coportament descris de teoriile haosului.

Potrivit ultimelor studii efectuate, ambuteiajele au inceput sa provoace nu numai poluare, stres, mental si fizic, ci si o mare gaura economica, intrucat la milioanele de ore pierdute datorita lor corespund bucati mari din produsele interne brute ale diferitelor tari industrializate.

Nu numai atat, dar tendinta accentuata a pamantenilor de a se muta la oras si ritmul ametitor in care s-a dezvoltat industria constructoare de masini (daca acum sunt in jur de 600 de milioane, in 2050 se prevede o crestere pana la 2,9 miliarde de masini), a facut ca numarul si intensitatea ambuteiajelor sa fie tot mai mari.

Teoria haosului

Pentru a intelege modul in care se nasc si se comporta ambuteiajele, oamenii de stiinta au facut apel la unele teorii fizico-matematice, in special la teoriile fluidelor dar si ale haosului determinist.

Teoriile haosului permit calcularea momentului de la care un sistem complex isi modifica in mod brutal starea, fie ducand la efectul domino fie la cel al fluturelui. Efectul domino provoaca o cascada de evenimente care se leaga unele de altele prin legaturi ca de la cauza la efect, asa precum o piesa de domina provoaca prin caderea ei si caderea celorlalte.

In cazul efectului fluture, legatura cauzala intre evenimente nu este atat de clara. Astfel, potrivit teoriei haosului schitata de Edward Lorenz, cel putin teoretic bataia de aripi a unui fluture in Brazilia ar putea provoca o tornada in Texas.

Tipuri de ambuteiaje

Plecand de la aceste doua tipuri de teorii, se poate spune ca si ambuteiajele sunt de doua feluri: mecanice si haotice. In cazul celor mecanice, un accident, lucrari la drumuri sau orice alta cauza modifica in mod fortat cursul normal al traficului pe portiunea de sosea avuta in vedere. In acest caz, ambuteiajul va fi mai mare sau mai mic in functie cauza l-a generat si de numarul vehiculelor implicate.
Ambuteiajele mecanice sunt mai usor de explicat si de desfacut o data ce se indeparteaza cauza principala care le-a generat. Situatia este mult diferita in cazul ambuteiajelor haotice, pe care oamenii de stiinta le includ in categoria celor fara cauza aparenta.

Se poate lua cazul unui sofer care mergand cu masina ajunge aproape de locul unui presupus accident, ajungand aproape de locul cu pricina fara sa observe nimic anormal.
La originea acestui tip de ambuteiaje pare sa stea tocmai soferul care, dintr-un motiv sau altul, incetineste sub o anumita viteza limita. Aceasta este conditionata de densitatea traficului si de numarul de benzi de circulatie, dar totul depinde in cazul ambuteiajelor haotice de comportamentul indivizilor.

Astfel, daca soferul opreste brusc pentru a vedea ce se intampla de cealalta parte a drumului, sau pentru ca a sunat telefonul sau din cine stie ce alt motiv, se declanseaza o reactie in lant in spatele lui, astfel incat fiecare sofer va incetini putin mai mult decat cel din fata lui, si tot asa…

Se ajunge astfel la ambuteiaje chiar de mai multi kilometri, totul plecand – precum in teoria haosului – de la ceva aparent fara importanta. Asa cum in teoria haosului o modificare cat de mica in conditiile initiale ale unui sistem poate provoca o reactie in lant care-l poate afecta in intregul lui, un ambuteiaj haotic poate pleca de la un gand sau o neatentie a soferului.

Refacerea traficului este intr-un fel tot atat de haotica precum oprirea lui, datorita faptului ca nu exista o conduita omogena a soferilor, astfel incat unii vor demara cu o viteza mai mare spre deosebire de altii.

Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro