Sute de specii necunoscute au fost descoperite in abisul Weddell, considerat pina acum lipsit de viata. Bureti carnivori, viermi acvatici, crustacee si moluste , specii neidentificate pina astazi, toate au fost surprinse inotind liber prin Marea Weddell din Peninsula Antarctica , considerata un abis neinteresant si lipsit de viata, informeaza cotidianul „The Guardian“. Recenta descoperire a fost o surpriza si pentru oamenii de stiinta care cerceteaza de ani buni apele adinci din zona. Regiunea „ar putea fi chiar leaganul civilizatiei marine“, sustine Angelika Brandt, sefa expeditiei la bordul vasului Polarstern, in timpul careia s-a constatat existenta celor peste 700 de specii. Paianjenii de dimensiunea unei farfurii intinse si o caracatita de 40 de centimetri sint creaturile care i-au impresionat cel mai mult pe cercetatori. „Caracatitele sint animale foarte inteligente. Cind m-am uitat la ea, m-a privit, deci a interactionat cu mine“, povesteste Katrin Linse, de la British Antarctic Survey, participanta la expeditie. Linse mai spune ca rezultatele cercetarii contrazic si ipoteza potrivit careia viata scade in adincimi din cauza lipsei de hrana si de lumina. Dimpotriva, navoadele scufundate intre 700 de metri si 6,5 kilometri adincime in Marea Weddell au scos la iveala o diversitate mai mare de specii decit au facut-o plasele aruncate la adincime mica. Schimbarile de clima care au afectat stratul de gheata din Antarctica ar putea fi de vina pentru aparitia vietatilor din abis, ca si pentru migrarea unor soiuri din apele de suprafata in cele din adincuri, considera Linse. Prin urmare, cercetatorii vor realiza o harta a evolutiei si adaptarii speciilor marine din jurul Antarcticii, ca rezultat al modificarilor de clima. Echipa de la bordul Polarstern nu este la primul succes in Antarctica. In luna decembrie, Meike Scheidat si Linn Lehnert au observat din elicopter patru balene cu cioc Arnoux (Berardius arnuxii), care se scaldau in apele din jurul peninsulei inghetate. Cetaceele din categoria Arnoux sint foarte rare, motiv pentru care enciclopediile zoologice nu detin foarte multe date despre ele. Se stie totusi ca sint de mari dimensiuni (cele fotografiate de cercetatori masurau aproximativ noua metri lungime) si ca sint extrem de sensibile la tulburarile acustice.